Remembering trauma
Accidente, dezastre naturale, experiențe medicale negative, abuz și neglijență în timpul copilăriei se numesc traume din copilărie. Aceste traumele sunt în general privite ca tipuri de traume care sunt greu de depășit din cauza la neglijarea și abuzul din partea îngrijitorilor care coincide cu o perioadă vulnerabilă . Traumele copilăriei provoacă multe probleme psihologice în timpul vârstei adulte, făcându-le dificil pentru indivizi să manifeste reacții consistente în relațiile lor. În timp ce continuarea a experiențelor traumatice prin repetare în minte provoacă ruminare, unele studii arată că gândurile ruminative sunt legate de post-traumatice simptome de stres și probleme psihologice.
“Experiențele negative din copilărie la indivizi îi împiedică să accepte emoții, gânduri și experiențe fără a judeca și a fi deschis la noi experiențe
Abordarea mea terapeutica in cazul tânărului protagonist ar fi după cum urmează:
Aspectele asupra carora aș insista mai mult ar fi modelul Bio-Ppsoho-Social.
Factori biologici: dacă in familie au existat sau există persoane care suferă sau au suferit de anumite boli sau afecţiuni psihiatrice care pot predispune genetic personajul,sau toate aspectele biologice ce pot afecta starea de sănătate.
Factori psihologici:emoţiile,cogniţiile,comportamentul, care este legătura dintre ele (modelul ABC) crediţele centrale,distorsiuni cognitive,mecanismele de coping dezvoltate in urma abuzului.
Factorii sociali:relaţiile și interacţiunile care pot afecta starea de sănătate,statutul economic.
Cosumul de substanţe sau medicaţia prescrisă.
1. Psihoeducație:
Psihoeducație despre traumă, simptome legate de traumă și rațiunea, normalizarea simptomelor, predarea abilităților pozitive, de exemplu, laudă, ignorare activă, strategii de management al situațiilor neprevăzute,managementul furiei.
Cand un copil creste intr-o casă ca a personajului,de cele mai multe ori el vine cu soluţii, cu lucruri care il ajută să supravieţuiască și mecanisme de coping dezvoltate in urma abuzurilor suferite.Vrem să inţelegem impreună conexiunile dintre comportamente,reacţii,atitudini ,situaţiile dificile prin care a trecut și să inţelegem de ce se comportă așa.
Sa ne intoarcem in perioada copilariei și a adolescenţei poate avea un efect profund să le spunem că totul e normal având in vedere prin ce a trecut,nu e doar despre a avea un terapeut suportiv,ci si despre a conta pe suportul familiei și al comunităţii in procesul de recuperare.
2. Relaxare:
Informații despre rațiunea relaxării, demonstrarea și practicarea tehnicilor de relaxare (relaxare progresivă a mușchilor și/sau respirație controlată).
Învățarea reglării emoționale.
3. Explicarea rațiunii, identificarea sentimentelor, exprimarea sentimentelor, evaluarea nivelului de intensitate al emoțiilor,confruntarea cu emoțiile dificile/neplăcute, oprirea gândurilor, predarea strategiilor de rezolvare a problemelor.
Consolidarea atuurilor proprii și ale resurselor pentru vindecare.
Învățarea de abilități de gestionare a experiențelor nedorite, dureroase.
Rememorarea evenimentelor pentru diminuarea intensității emoționale, a le găsi un sens, a
reduce flashback-urile.
Identificare gândurilor disfuncționale în viața de zi cu zi,restructurare cognitivă. Explorarea și corectarea erorilor cognitive referitoare la experiența traumatică (cogniții de vinovăție).
Explicarea rațiunii, dezvoltarea unui „plan” o sesiune comună cu sotia, împărtășirea narațiunii traumei, creșterea comunicării, reconectarea la oameni, activități cu sens, alte aspecte ale vieții.
Bibliografie selectivă:
- Journal of Rational-Emotive & Cognitive-Behavior Therapy; Accepted: 17 March 2023
- APA Presidential Task Force on Posttraumatic Stress Disorder and Trauma in Children and
Adolescents. (2008). Children and Trauma: Update for Mental Health Professionals. - Suport curs CBT in cadrul APSC 2024.
